Telelucru
Inovare – Internet - Oportunităţi
Autori: Nicolae Sfetcu, Gheorghe Manolea
* * * * *
PUBLICAT DE:
Nicolae Sfetcu
Copyright © 2011 Nicolae Sfetcu
Această carte electronică poate fi folosită în scopuri personale. Ea nu poate fi vândută sau oferită altor personae. Dacă doriţi să oferiţi aceasta carte electronică altei persoane, vă rog să cumpăraţi o nouă copie pentru fiecare persoană căreia doriţi să o oferiţi. Dacă citiţi această carte şi nu aţi cumpărat-o încă, sau nu a fost cumpărată pentru a fi folistă de dvs., reveniţi şi cumpăraţi propria dvs. copie. Vă mulţumesc că respectaţi drepturile de autor.
* * * * *
Introducere
În ultimii ani, s-au dezvoltat rapid noi tehnologii informaţionale şi de comunicare, astfel încât în centrul dezbaterilor ştiinţifice, politice şi economice din ultima perioadă a stat apariţia şi dezvoltarea Societăţii Informaţionale, generatoare de noi oportunităţi de muncă dar şi de schimbări esenţiale în ceea ce priveşte natura muncii şi modul de lucru, schimbări comparabile cu cele petrecute în revoluţia industrială.
În acest context, telelucrul (TL) a devenit domeniu strategic din punct de vedere teoretic şi practic, deoarece:
reprezintă o soluţie cu potenţial practic important;
se poate dezvolta repede;
poate influenţa în bine viaţa multor europeni;
este un excelent promotor al noilor procese şi tehnologii avansate;
este o componentă a noii revoluţii ştiinţifice şi tehnologice, orientată spre societatea bazată pe informaţie şi cunoaştere.
TL, ca un nou mod de a lucra prin efectuarea unei activităţi (forme de muncă) flexibile în timp şi la distanţă, utilizând tehnologia informaţională şi comunicaţiile avansate, se concretizează în teleactivităţi şi teleservicii.
Ce este telelucrul?
Telelucrul este activitatea prin care se utilizeaza Tehologia Informatiei si Comunicatiilor (TIC) pebtru realizarea unei activitati lucrative la distanta de locul unde este nevoie de rezultatul muncii sau de locul unde s-ar fi desfasurat munca in mod normal.
Telelucrul include:
Telelucrul mobil: cand o parte din personalul unei firme (TIC), care ii permite sa fie mai mult timp in contact cu clientii sau sa livreze, in timp ce nu este la birou, o serie de servicii care implica, in mod normal, prezenta in birourile companiei.
Telecentre: ofera facilitati de birouri locale pentru persoanele care nu vor sa lucreze acasa, dar intentioneaza sa profite de avantajele oferite de TL. Fiecare angajat lucreaza in biroul firmei aflat cel mai aproape de el sau cel mai convenabil, iar aceste centre sunt cuplate prin reteaua electronica. Ele pot apartine unei singure companii sau compania interesata poate sa inchirieze o parte din acestea in scopul telelucrului.
Telecomunitati (Telecottages): comunitati locale cu acces, datorita marii performante a TIC, la avantajele dezvoltarii si la societatea care ii lipseste unui lucrator acasa, numite asa datorita originii lor in zonele rurale. Prima telecomunitate a exostat in Scandinavia. Telecomunitatile au urmatoarele avantaje
posibilitati imbunatatite de instruire;
regenerare economica;
rol social.
Modificare functionala: functiile afacerii care initial erau localizate aproape de client sunt concentrate si livrate la distanta; activitatile includ:
front office - vanzari care inainte erau efectuate "in drumul cumparatorului", iar acum sunt facute prin telefon sau retea;
back office - acele activitati de intretinere si service realizate inainte "la fata locului", care sunt indeplinite oriunde in lume, folosindu-se accesul la distanta.
Se poate considera, de asemenea, ca TL include echipe de lucru dispersate prin care, de ex., o companie de engineering foloseste trei sau mai multe echipe in zone geografice diferite, fapt care ii permite sa lucreze 24 ore pe zi, datorita decalajului orar dintre zone, fiecare echipa "predand stafeta" alteia la sfarsitul zilei sale de lucru.
La toate aceste terminologii si clasificari consacrate se poate adauga o notiune folosita in prezent pe Internet, dar care nu este legata in mod special de conceptul de telelucru: comunitatile virtuale.Aceste "orase ale Internetului" cunosc in prezent o dezvoltare exploziva, constituindu-se, in acelasi timp, ca principalele centre de initiere si dezvoltare a multor telelucratori.
De asemenea, o activitate de viitor in domeniul TL o reprezinta infiintarea unor companii virtuale fara statut juridic, in cadrul carora mai multi telelucratori cu calitati complementare se unesc pentru a satisface, simultan, o gama cat mai diversa de solicitari, unindu-si eforturile si ajutandu-se reciproc.
Alte activitati legate de TL
Convergenta telecomunicatiilor cu tehnologia calculatoarelor care faciliteaza telelucrul, face de asemenea posibile alte forme de interactiune colectiva, cunoscute sub numele de teleactivitati.
Teleactivitatile (TA) sunt activitatile socioeconomice bazate pe sisteme de telecomunicatii interactive, individualizate si asincrone care conecteaza persoane, obiective si informatii independent de distanta care le separa (Fathy, 1991).
Desi se pare ca TL are cel mai mare impact social si de mediu, celelalte TA, precum telecomertul, si telesocializarea, contribuie si ele la aceste efecte.
Exista
o relatie simbiotica intre diferitele TA. In momentul in care oamenii
incep o teleactivitate, creste si activitatea acestora in domeniul
celorlalte TA.
Telecomertul
Telecomertul (TC) reprzinta utilizarea telecomunicatiilor si a calculatoarelor pentru a vinde si a cumpara produse si servicii.
Cataloagele on-line de produse si servicii au, dintre formele de vanzari-cumparari cu prezentare si comanda la distanta (prin telex, fax, telefon, posta, CD-ROM, etc.), cel mai mare potential de revolutionare a comertului cu produse si servicii. Ele sunt usor de actualizat si permit efectuarea de comenzi on-line.
TC nu va inlocui niciodata complet vanzarile clasice, intrucat spatiile fizice de comert reprezinta, in acelasi timp, si locuri de interactie sociala si economica. Crearea unei astfel de atmosfere pe Internet, intr-un mediu digital, este deosebit de dificila. Dar, intrucat cumparaturile pot fi facute in acest mod si de acasa, unul din efectele acestei TA este si eliminarea deplasarilor necesare in cazul cumparaturilor prin metodele clasice. Sunt reduse astfel si costurile implicite, simultan cu ocuparea, de catre magazine si centre de comert, a unui spatiu fizic mult mai redus, ceea ce face posibila utilizarea spatiilor ramase disponibile in scopuri sociale sau de protectie a mediului inconjurator.
Utilizarea si efectele TC sunt in functie de categoriile de populatie carora i se adreseaza. Un studiu efectuat in Germania a evidentiat faptul ca cei care apeleaza cel mai frecvent la TC sunt persoanele cu dificultati fizice si tinerii cu familie sau cu program de lucru incarcat. Motivatia acestor doua grupe era foarte diferita (Tacken, 1990). Aspectul cel mai interesant evidentiat in acest studiu a fost acela ca, dupa o perioada de efectuare a cumparaturilor prin Internet, persoanele respective si-au schimbat radical conceptia despre cumparaturi. Nu au renuntat definitiv sa intre efectiv in magazine, dar au inceput sa prefere deplasarile pe jos sau pe bicicleta celor realizate cu transportul auto personal sau public). Astfel, chiar daca efectele imediate ale promovarii TC nu vor conduce la abandonarea metodelor clasice de a efectua cumparaturi, aceasta teleactivitate va avea un efect benefic asupra mediului inconjurator. Alte efecte al TC pot fi descentralizarea zonelor urbane aglomerate, o repartitie mai echilibrata a zonelor urbane locuite, si reducerea utilizarii automobilelor.
TL la inchisoare
Persoanele din inchisori pot desfasura in mod regulat anumite activitati de TL, pentru care sunt platiti. De asemenea, in acest caz se poate folosi si studiul la distanta.
Teletranzactiile
Teletranzactiile includ oficiile prin care se realizeaza comenzile si decontarile intre persoane juridice, precum si intre persoane fizice si cele juridice, precum in cazul burselor de valori computerizate. Tranzactiile se realizeaza prin calculator folosind o retea privata sau publica de linii telefonice sau, precum in cazul telebancilor, cu ajutorul liniilor „digital”. Cum banii si stocurile sunt „transferate” practic electronic, s-a modificat si modul de realizare a tranzactiilor.
Teleinvestitiile combina accesul prin calculatorul personal cu serviciile de cotatie a stocurilor cu ordin de plata computerizat.
Tranzactiile prin fax, folosite pentru a stabili clauzele asiguratorii, pentru a furniza documente, sau pentru cumparaturi, este o metoda din ce in ce mai uzitata, care inlocuieste posta, apelurile telefonice sau livrarea pesonala a documentelor, in functie de fiecare tranzactie in parte.
Teletaxele, o subspecie a teletranzactiilor,, s-au raspandit rapid odata cu utilizarea microcomputerelor si a modemurilor acasa sau in micile birouri.
Teleeducatia, Telestudiul
Teleeducatia, sau telestudiul, implica folosirea unor sisteme satelit sau a TV prin cablu prin care se cursurile ajung la una sau mai multe clase de studiu aflate la distanta, sau la domiciliu. Aceasta presupune expunerea, examenele, accesul la biblioteca electronica, examinarea directa, si chiar discutii. O latura importanta a teleeducatiei sunt teleconferintele, realizate prin telefon sau video.
Telecumparaturi („Teleshopping”)
Telecumparaturile presupun utilizarea calculatorului sau a serviciilor TV pentru a cumpara un larg spectru de bunuri, precum mancare, imbracaminte, articole casnice, cadouri, etc.. Plata se efectueaza prin conturi de debit sau cu carduri.
Telebancile
Teleactivitatile bancare presupun folosirea unui calculator, a unui modem si/sau a unui telefon digital pentru a efectua tranzactii financiare precum constituirea de depozite electronice, accesul la situatia financiara a contului, servicii financiare automatizate, etc.
Telemedicina si Telediagnoza
Telecomunicatiile se pot utiliza si in cazul consultatiilor medicale si a dispozitivelor telemetrice de monitorizare care masoara ritmul inimii si alte functii vitale, si transmite informatiile despre starea pacientului catre un computer specializat pentru analize automate; imagini sofisticate (MRI, CAT, radiatii X) care se pot transmite prin linia telefonica sau prin eter cu ajutorul telefoniei mobile; si, la disatanta, medicul care ia decizii.
Telejustitia
Depozitii si plangeri penale se pot depune prin videoconferinte care pun in legatura tribunalele si inchisorile, evitandu-se astfel transportul persoanelor incarcerate.
Televotarea
Televotarea este un sistem in curs de constituire din punct de vedere juridic, legalitatea fiind asigurata cu ajutorul semnaturii electronice.
Informare/Distractie
Serviciile de stiri/informare includ vanzarea stirilor in retea, informatii despre stocuri, baze de date, etc. Serviciile de recreere includ plata pentru filmele rulate on-line, programe sportive speciale, evenimente culturale, jocuri, etc.
Definitii
Telelucrul este, prin definitie, activitatea prin care se utilizeaza calculatoarele si telecomunicatiile pentru a schimba geografia de lucru acceptata.
Telecomutarea este un termen folosit in SUA, in timp ce termenul de telelucru se foloseste mai mult in Europa.
Termenul de telecomutare a fost folosit pentru prima data de Jack Nilles, care a jucat un rol principal in promovarea acestui concept in SUA, fiind apoi popularizat de futuristul Francis Kinsman in cartea sa Telecomutatorii (1987). Termenul de telelucru a fost popularizat in Europa de Comisia Europeana, care a sponsorizat importante cercetari in domeniu.
Legat de aceasta activitate, se utilizeaza urmatoarea terminologie specifica:
Telelucrator, telecomutator: cineva care lucreaza acasa tot timpul sau o parte din el. Termenul poate, de asemenea, sa se refere la cineva care comuta pe o distanta mica, de exemplu la un telecentru, in loc sa lucreze intr-un sediu mai indepartat. Telelucratorii pot fi:
cu contract
semiangajati sau liber profesionisti (freelancers)
informali sau iliciti
antreprenoriali.
Cine poate fi numit telelucrător?
"Persoana care lucrează în mod regulat minim o zi (ca zi de muncă) pe săptămână, de la distanţă, pe baza unui contract scris sau a unei înţelegeri mutuale, folosind echipamente şi tehnologie de telecomunicaţii".
Unii autori fac chiar distincţie între următoarele categorii:
telelucratori „marginali": una-două zile pe lună lucrate la domiciliu;
telelucratori „substanţiali": cu una sau mai multe zile pe săptămână;
telelucratori „dominanţi": cu trei sau mai multe zile pe săptămână.
După cum se poate observa, esenţial în definirea acestor concepte este faptul că supervizarea muncii, contactele cu şefii (ierarhia superioară), cu colegii şi cu beneficiarii sau clienţii trebuie realizate - cel puţin parţial - prin telecomunicaţii, precum şi rezultatele muncii trebuie să fie prezentate în acest mod.
Trebuie facută distincţia între angajaţi şi persoanele care lucrează pe cont propriu. Persoanele care lucrează pe cont propriu au ca loc de muncă propria locuinţă, comunicând prin reţele de telecomunicaţii; nu orice lucrător la domiciliu este însă obligatoriu şi un telelucrător.
De asemenea, trebuie facută o distincţie clară între persoanele care lucrează acasă peste programul normal de lucru, permanent sau doar la sfârşit de săptămână şi telelucratori.
Telelucratorii pot fi:
persoane care lucrează la domiciliu;
persoane care se deplasează frecvent la domiciliul clienţilor, dar al căror loc de muncă este acasă;
persoane care lucrează în centre de telelucru.
Lucrul flexibil (Flexible Working): un centru de lucru care foloseste o larga paleta de noi practici, inclusiv flexibilitate in localizarea lucrului. Aici se poate incadra si ideea de "hot desk": in loc ca fiecare angajat sa aiba biroul si calculatorul propriu, acestia folosesc de fiecare data locurile disponibile in acel moment.
Telelucrul concentrativ: concept folosit (de exemplu) de Dell si American Express, care au utilizat telelucratori dispersati in anumite centre delimitate geografic.
Telelucrul offshore: presupune comutarea activitatii departe de regiunea, orasul sau tara in care domiciliaza lucratorul, datorita facilitatilor fiscale oferite.
Telelucrul nomad: lucratorii "nomazi" sunt obligati sa calatoreasca in permanenta, locul de munca fiind oriunde se intampla sa poposeasca.
Avantaje si dezavantaje
Beneficii
TL implica practici noi, care se pot pune in aplicare prin:
reducerea costurilor si cresterea performantei calculatoarelor si telecomunicatiilor;
largirea accesului la uneltele si serviciile care permit lucrul in reteaua electronica deschisa (Open Electronic Networking);
cresterea dorintei tuturor de a exploata noile metode, de a face afaceri, si de a angaja personal.
TL este atractiv prin:
cresterea presiunii asupra industriei, pentru a reduce costurile simultan cu imbunatatirea serviciilor;
imbunatatirea calitatii mediului, in special prin impactul asupra drumurilor si masinilor;
aparitia unei economii de retea, in care TL si telecomertul vor juca un rol central;
comutarea de la "slujba platita" la oportunitati de lucru", cu o crestere a rolului individului si al intreprinderilor mici si mijlocii (IMM).
Toate studiile si analizele efectuate de firme de prestigiu din intreaga lume converg catre ideea unor beneficii nete pentru toate partile implicate:
Pentru lucratori:
mai buna concentrare si o optimizare a fluxului de lucru, rezultand o productivitate mai mare;
Lipsa intarzierilor de la servici datorita traficului aglomerat;
Timp de lucru si costuri mai mici;
Oportunitati de lucru mai bune;
Facilitati de recrutare;
Evitarea concediilor medicale;
Legatura mai buna cu familia;
Un echilibru mai bun intre lucru si viata familiala;
Posibilitatea participarii la activitatile comunitatilor locale;
Ore de lucru flexibile.
Pentru firme:
Costuri mai mici;
Productivitate crescuta;
Motivatie mai buna;
Stabilitate mai mare a personalului;
Flexibilitate in organizare;
Conducere flexibila;
Rezistenta crescuta in fata factorilor externi;
Eliminarea platilor pentru lucrul suplimentar.
Cateva beneficii sociale si economice ale telelucrului sunt:
Descongestionarea traficului;
Reducerea deplasarii si a poluarii;
Oportunitati de lucru mai mari;
Accesul la lucru pentru oamenii cu dificultati specifice;
Regenerarea economica.
Dezavantaje
Telelucrul, ca un mod nou de lucru, nu e scutit de unele dezavantaje şi obstacole.
Pentru angajaţi, dezavantajele potenţiale:
Problemele de natură tehnică: este necesar un loc de muncă şi un echipament adecvat, precum şi asistenţă pentru rezolvarea micilor probleme tehnice care apar;
Aspectele legislative: nu sunt totdeauna clare, de pildă ce taxe şi impozite trebuie plătite (de patron, de angajat). Există şi probleme de tip protecţia muncii, asigurarea de sănătate, etc.;
Dezavantaje economice:
Anumite firme tind să plătească telelucratorii mai slab decat pe cei care efectuează activităţi similare la "sediu";
Trebuie sa cheltuie mai multi bani pentru
Decorarea/finisarea biroului de lucru;
Suplimentarea sau imbunatatirea sistemului de iluminat;
Linii telefonice suplimentare;
Costul calculatoarelor si a echipamentelor aferente, inclusiv software;
Asigurari suplimentare;
Imbunatatiri la sistemul de acces al biroului de lucru;
Mobilier de lucru;
Plata unor permise si taxe locale.
Dar problemele pot fi şi de natură socială şi emoţională:
Izolarea, marginalizarea şi lipsa informaţiilor privind viaţa companiei şi „jocurile" de putere, ceea ce poate reduce şansa de valorificare a unor noi oportunităţi, a unor posibile promovări;
Modificarea obiceiurilor personale şi de familie;
Pericolul, mai ales pentru femei, de a lucra aproape dublu şi de a se izola de familie;
Limitarea interacţiunii normale cu colegii de la locul de muncă;
Riscul de a dedica prea mult timp muncii;
Riscul izolării profesionale;
Pierderea subventiilor sociale din partea firmei;
Pierderea subventiilor publice.
Telelucrul modifică fundamental modelul de activitate tradiţional, bazat pe contiguitatea spaţială, conlocuire, prezenţă şi vizibilitate, schimbă rolurile şi conceptele organizatorice şi manageriale, ceea ce poate da sentimentul de a fi rupt de restul lumii.
Dezavantaje potenţiale pentru firme:
Probleme manageriale:
Accesibilitatea angajatilor („Unde sunt cand ai nevoie de ei?”
Pierderea controlului („Daca nu ii pot vedea, nu ii pot controla”)
Reducerea productivitatii („Nu cumva ei privesc la TV in loc sa lucreze?”);
Probleme de securitate („Daca imi sterg bazele de date si strica fisierele atunci cand intra pe Internet?”);
Fluxul informational;
Pierderea contactului cu clientii;
Dificultăţi de comunicare;
Probleme de motivare şi disciplină;
Dificultatea organizării de şedinţe operative;
Indepărtarea telelucratorrilor de obiectivele şi cultura organizaţiei;
Evaluarea la termene mai scurte a personalului;
Costuri suplimentare de perfecţionare a personalului;
Costuri mai mari pentru siguranţa echipamentelor, programelor şi comunicaţiilor.
Principala problemă constă în pierderea controlului în sens larg.
Pentru sindicate, pericolul este pierderea contactului cu membrii lor, iar posibilitatea acestora de a participa la viaţa sindicală şi de a fi mobilizaţi pentru acţiuni revendicative scade mult, ceea ce poate conduce la apariţia sentimentului de inutilitate a uniunilor sindicale, situaţie greu de acceptat de liderii acestora.
Sindicatele au expus, în 1993, următoarele cerinţe:
Acceptarea voluntară a activităţii în sistem telelucru;
Acordarea statutului de salariat telelucrătorului, cu toate drepturile aferente;
Salarii şi toate celelalte drepturi la fel ca pentru angajaţii de la sediu;
Posibilitatea de a-şi întâlni cu regularitate colegii şi şefii;
Acces liber la poşta electronică şi telefon pentru legături reciproce;
Responsabilitatea managerilor de a se afla în contact, cu regularitate, cu personalul angajat;
Includerea în programe de dezvoltare profesională;
Intreţinerea şi înlocuirea echipamentelor, la fel ca în sediul central, suportate de întreprindere;
Răspunderea patronilor pentru sănatatea teleworkerilor şi pentru protecţia muncii.
Alte dificultati:
Exista in prezent o multitudine de probleme tehnice specifice care atenueaza dezvoltarea TL. Pentru unele dintre ele s-a gasit deja o modalitate principala de rezolvare.
Largimea de banda este necesara datorita cresterii exponentiale a numarului utilizatorilor retelelor de calculatoare.
Rezolvare: utilizarea serviciilor "suprapuse", cu preturi in functie de viteza de livrare.
Autentificarea este legata de necesitatea asigurarii cumparatorului ca tranzactia este autorizata.
Rezolvare: semnaturile electronice, validarea unei a treia parti, de incredere.
Securitatea: ambele parti vor sa fie sigure ca detaliile tranzactiei lor raman confidentiale.
Rezolvare: incriptarea, servere de securitate.
Armonizarea legislatiei: sub care jurisdictie se incheie tranzactia, cea a tarii cumparatorului, a vanzatorului, sau a serverului?
Aceasta problema este inca in dezbatere.
Plata: cum poate cineva sa puna la punct un mecanism simplu si fara riscuri pentru plata, uzitand diverse monede si fara garantii bancare?
Rezolvare: prin mecanismul banilor electronici, noi protocoluri pe Internet, banci virtuale.
Calitati pentru activitatea on-line: comertul on-line presupune calitati diferite pentru retelele de lucru si o evaluare a eticii in retele.
Rezolvare:programe de dezvoltare a acestor calitati, discutii si schimburi de experienta.
De asemenea, mecanismele de "cuplare" a cererii cu oferta este inca nepus la punct. Din punct de vedere tehnic, pare usor sa se realizeze aceasta:
Pentru telelucratori: se pune la dispozitia acestora un formular simplu, pentru completare on-line, si se aduna rezultatele intr-o baza de date, astfel incat firmele sa poata gasi persoanele cu calitatile dorite;
Pentru companii: se pun la dispozitie facilitatile de cautare, impreuna cu o lista a telelucratorilor care indeplinesc cerintele necesare; se adauga facilitatea de a-si declara posturile libere sau calitatile dorite, astfel incat telelucratorii care indeplinesc aceste conditii sa le poata contacta ulterior.
Exista insa mai multe probleme care impiedica realizarea acestui deziderat:
Oferta nu se potriveste cu cererea: exista o multime de (sau asa-zisi) telelucratori care cauta de lucru, dar putine companii angajeaza telelucratori.
Este dificil sa te poti face auzit: intr-o piata plina de "rechini", pestisorii" incearca din greu sa se faca auziti. Exista firme si agentii care se ofera sa angajeze personal pentru alte companii, iar de obicei acestea au deja o agentie favorita.
Prea putine firme cauta personal on-line: conform unui studiu al EITO, exista cca 30 milioane de utilizatori ai Internetului in Europa, dar putini manageri sunt conectati activ. De obicei, agentiile de angajari prefera modul clasic de lucru.
TL se vinde inca foarte greu: managerii nu agreaza lucrul cu angajati carora nu le pot vedea chipurile si pe care trebuie sa-i conduca de la distanta.
Angajarea personalului lucrator este inca o problema la nivel "national": aceasta se datoreaza legilor specifice fiecarei tari, reglementarilor diverse privind taxele si asigurarile sociale, costurilor suplimentare in cazul efectuarii platilor, monezilor diferite.
Persoane cu disabilitati fizice
Limitele impuse de diverse handicapuri in viata de zi cu zi impiedica desfasurarea unei activitati de lucru normale pentru persoanele cu dizabilitati fizice.
Educatia la distanta si telelucrul pot ajuta, partial, la depasirea obstacolelor. Dar exista anumite conditii pe acre aceste pesoane trebuie sa le indeplineasca daca vor sa profite de aceste facilitati.
Avantajele telelucrului pentru persoanele cu dizabilitati fizice:
Facilitarea accesului la cunoastere si la noi modalitati de lucru;
„Spargerea” izolarii;
Alte aspecte de interes general
Munca si familia
Din acest punct de vedere, TL prezinta atat avantaje cat si dezavantaje. De aceea, pentru a beneficia de aceste avantaje trebuiesc impuse cateva reguli. In primul rand, nu trebuiesc amestecate viata de familie cu telelucrul. Biroul de lucru trebuie amenajat intr-o camera separata. De asemenea, familia trebuie sa inteleaga si sa sprijine acest mod alternativ de lucru.
Aspecte sociale
Securitatea sociala, sistemul de pensii si cel de somaj, trebuiesc reorganizate in noile conditii de lucru. Considerarea venitului de baza (taxele pe venit) reprezinta, in acest caz, solutia ideala.
Sindicale
Desi este una din cele mai noi modalitati de lucru, TL cunoaste deja o implicare activa a sindicatelor. Sindicatele se tem de o exploatare asemanatoare celei a lucrului acasa (realizat, de obicei, de femei). Problemele ridicate includ:
Posibila eroziune a conditiilor si statutului telelucratorului;
Izolarea de colegi;
Marginalizarea carierei;
Probleme de sanatate si protectie;
Amestecarea timpului de lucru cu timpul liber;
Costurile implicate de TL.
De aceea, s-a realizat un ghid sindical pentru telelucratori, astfel incat acestia sa poata beneficia de toate drepturile internationale in materie:
Telelucratorul trebuie sa fie angajat cu drepturi depline la firma;
Pentru a evita izolarea, contractele de angajare trebuie sa prevada ca lucratorii acasa sa vina periodic la sediul firmei;
Acasa trebuie sa existe o camera separata pentru TL, un telefon separat si plata costurilor suplimentare, preum cele pentru lumina si caldura;
Trebuie sa existe discutii saptamanale regulate intre telelucrator si supraveghetorul/managerul sau;
Telelucratorii trebuie platiti la fel ca angajatii pentru munci clasice, inclusiv sa beneficieze de asistenta sociala;
Toate echipamentele trebuie date, platite si intreinute de angajati ai firmei; acestia trebuie sa accepte, la randul lor, toate responsabilitatile legale in cazul unor accidente;
Telelucratorul trebuie sa aiba acces la sindicate si sa poata merge la mitinguri in timpul orelor de lucru.
(Conditii impuse de Technology Professionals Association, Marea Britanie)
Psihologice
Studiile sugereaza considerarea a patru aspecte in elaborarea politicii si programelor de telelucru:
Sarcinile care trebuiesc indeplinite de telelucratori, si daca acestia le pot duce la bun sfarsit;
Contextul organizational – de ex., nu se poate introduce telelucrul intr-o firma care nu are inca implementata o retea interna
Stabilirea biroului de lucru – de ex., nu se poate lucra acasa in conditiile unui apartament mic si a existentei multor copii
Personalitatea individuala, experienta si preferintele: o persoana necasatorita va prefera un telecentru, fiind dornic de socializare si noi contacte.
Prin aceasta prisma, s-a constatat aparitia unor probleme psihologice specifice TL. Astfel, telelucratorii, intrucat lucreaza nesupravegheati, trebuie sa-si impuna o anumita autodisciplina. Ei pot ajunge dependenti de lucru (nu se mai pot opri din lucru) si pot deveni singuratici si izolati.
Personalitatea specifica a telelucratorului se manifesta, printre altele, si prin agrearea unor conditii de munca fata de care alte persoane manifesta indiferenta sau chiar respingere:
Sanatate
Telelucrul poate imbunatati sanatatea generala , reducand astfel cheltuielile aferente. Conform unor studii de profil, persoanele expuse traficului zilnic sunt afectate din punct de vedere psihologic si cardiologic, datorita stresului specific.
Ecologice
Activitatea zilnica a oamenilor are un important impact asupra mediului inconjurator. Aceasta se repercuteaza automat asupra costurilor sociale si economice. TL, si intr-o masura mai mica TA, reprezinta o modalitate de reducere a efectelor negative asupra mediului a activitatilor umane.
Reducerea utilizarii automobilelor si a consumului de resurse neregenerabile
Conform studiilor Ministerului Transporturilor al SUA, Agentiei de Protectia Medilui si AT&T, numai angajatii AT&T au evitat in 1999, prin activitati de TL, parcurgerea a cca. 140 milioane km, economisind astfel 15,6 l de benzina. In acest mod s-a reusit sa se evite urmatoarele emisii de poluanti:
37 milioane kg dioxid de carbon
162 milioane kg hidrocarburi
84 milioane kg oxizi de azot
1,25 miliarde kg monoxid de carbon
Aceste cifre sunt mari pentru ca nu se ia in considerare numai cantitatea de combustibil consumata, ci si transformarile fizico-chimice la care este supus aerul.
Prin eliminarea deplasarilor fizice, telelucrul poate reduce implicit si consumul de resurse neregenerabile. Chiar daca exista tendinta de a reduce emisiile poluante ale automobilelor prin utilizarea de filtre si noi tehnologii, acestea nu pot fi eliminate definitiv, iar marile corporatii din domeniul petrolului au investit prea mult in infrastructura lor pentru a permite o comutare rapida a transportului auto prin utilizarea energiei solare.
TL permite reducerea acestei poluari, prin renuntarea la utilizarea automobilului pentru deplasarea la locul de munca. In plus, in acest mod se reduc si costurile necesare intretinerii automobilelor, a drumurilor publice, etc. Studii asupra telelucratorilor (Handy, 1994; Kitamura, 1991, 1990; Mokhtaria,, 1991; Pendyala, 1992) au aratat ca acestia renunta zilnic la cel putin doua deplasari cu transportul auto.
De asemenea, TL poate reduce aglomerarea traficului urban in perioadele sale de varf.
Pentru ca TL sa aiba ca efect o reducere efectiva a traficului urban sunt necesare o planificare si o strategie comune si coordonate din partea diverselor departamente guvernamentale si ale administratiei locale. Impactul este minim in lipsa acestor corelari.
Trebuie avut insa in vedere ca diminuarea utilizarii automobilelor ar avea efecte financiare negative asupra unor sectoare economice. De asemenea, s-ar reduce taxele si impozitele generate de vanzari, servicii si intretinerea automobilelor. Aceste implicatii fac mult mai dificila adoptarea efectiva a unei astfel de strategii.
Mai multe studii asupra impactului lucrului la distanta asupra traficului (Autoglass, 1996) considera ca se poate ajunge astfel la o reducere a traficului auto zilnic de pana la 38%.
Reducerea solicitarilor de spatii fizice
Una din legile economice fundamentale ale fortei de munca spune ca oamenii se muta la orase in cautarea locurilor de munca, simultan cu deplasarea din centrele urbane agglomerate catre zonele periferice si orase mai mici, in cautarea unui mediu de viata mai bun, cu conditia ca locul de munca sa poata fi accesibil cu ajutorul transportului in comun sau personal. In cazul telelucrului, distanta fata de locul de munca devine un element nesemnificativ. Se poate lucra la distanta chiar daca esti in varf de munte.
Raspandirea pe scara larga a TL in cadrul unei companii va diminua nevoile de spatiu de lucru. Aceasta presupune micsorarea costurilor necesare securizarii, operarii si mentinerii locurilor de munca, ca si a celor destinate mediului (incalzire, ventilatie, aer conditionat, etc.) si spatiilor de parcare pentru automobilele lucratorilor. Parcarile, de ex., sunt sursa multor probleme de. Spatiile de parcare uriase actioneaza ca un colector solar gigant, scazand albedoul suprafetei pamantului si crescand temperatura in vecinatatea lor. Aceasta incalzire locala determina o crestere a temperaturii medii a zonelor urbane, fenomen cunoscut sub numele de „efect termic insular”.
Constructia parcarilor se face in detrimentul spatiilor verzi si a celor agricole. Intr-un oras dezvoltat, se poate ajunge ca jumatate din terenul utilizat sa fie alocat diverselor nevoi automobilistice (parcare, intretinere, etc.) (MacKenzie, 1992). Cheltuielile urbane cu aceste spatii, precum si poluarea fizica a acestor zone (inclusiv prin deversareea locala a unor deseuri) vor fi, in cazul utilizarii TL, mult diminuate.
Modificari asupra utilizarii infrastructurii de transport
Intrucat TL actioneaza ca o forta descentralizatoare, infrastructura de transport ajunge sa fie mai putin solicitata (Schuler, 1992). O astfel de strategie, daca este aplicata pe scara larga, poate avea consecinte majore pentru reteaua de transport si activitatile legate de constructia, intretinerea si repararea acesteia.